Legislatie

LEGEA nr.15 din 2 aprilie 1996
privind statutul şi regimul refugiatilor in Romania

(extras)

Art. 1. – În România statutul de refugiat se acordă, la cerere, străinului care dovedeşte că în ţara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice. Prin termenul ţară de origine, în cazul unei persoane care deţine mai multe cetăţenii, se înţelege fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul unei persoane fără cetăţenie, ţara în care aceasta îşi are domiciliul. Străinul care obţine statutul de refugiat în România se supune legislaţiei române şi convenţiilor internaţionale referitoare la statutul refugiaţilor, la care România este parte.

Art. 2. – Statutul de refugiat se poate acorda din considerente umanitare şi străinului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. 1.

Art. 3. – Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi soţiei sau, după caz, soţului şi copiilor minori ai refugiaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste categorii de persoane se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4.

Art. 4. – Nu poate fi acordat statutul de refugiat străinului care:

  1. a) a comis o infracţiune împotriva păcii sau omenirii ori o infracţiune în sensul convenţiilor internaţionale la care România este parte;
  2. b) a comis în România, cu intenţie, înainte sau după solicitarea acordării statutului de refugiat, o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 3 ani, ori a săvârşit, în afara ţării, o infracţiune gravă de drept comun;
  3. c) a comis fapte care sunt contrare Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite sau tratatelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la refugiaţi, la care România este parte;
  4. d) are mai multe cetăţenii şi, fără un motiv real, bine întemeiat, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţările al cărei cetăţean este;
  5. e) prezintă, prin comportarea sa ori prin apartenenţa la o anumită organizaţie sau grupare, o ameninţare pentru siguranţa naţională sau ordinea publică în România.

Art. 5. – În perioada de conflicte armate în care România nu este angajată se poate acorda statutul de refugiat persoanelor care provin din zonele de conflict, atât cât permit posibilităţile şi pe o perioadă determinată. Guvernul stabileşte măsurile necesare rezolvării unor asemenea situaţii şi le supune de urgenţă spre aprobare Parlamentului.

(…)
Drepturile şi obligaţiile refugiaţilor

Art. 15. – Statutul de refugiat conferă beneficiarului următoarele drepturi:

  1. a) să rămână pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei;
  2. b) să-şi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;
  3. c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite profesiuni libere, să efectueze acte de comerţ şi alte acte juridice, în condiţiile legii;
  4. d) să fie salarizat şi să beneficieze de celelalte drepturi materiale ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurări sociale, în condiţiile legii;
  5. e) să urmeze învăţământul primar în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români şi celelalte forme de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini;
  6. f) să beneficieze de un tratament la fel de favorabil ca şi cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;
  7. g) accesul liber la instanţele de judecată şi la asistenţă administrativă;
  8. h) de a nu fi expulzat sau returnat decât pentru raţiuni de siguranţă naţională sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauză nu poate fi trimis în teritorii unde viaţa sau libertatea i-ar fi ameninţată pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice;
  9. i) să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

Art. 16. – Beneficiarul statutului de refugiat are următoarele obligaţii:

  1. a) să cunoască şi să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;
  2. b) să aibă o conduită corectă şi civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele competente române în materie de refugiaţi şi să răspundă la solicitările acestora;
  3. c) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia, ori comiterea unor acte ce pot aduce atingere legii penale;
  4. d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel;
  5. e) să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 15 lit. i), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreţinerea sa şi a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

Afla mai multe!